Isãrescu: Creșterea economică ar fi îngreunată de un proces necontrolat de retragere a capitalurilor

„Dacă peste ajustarea fiscală se suprapune un proces necontrolat de deleveraging, de retragere a capitalului străin, creșterea economică ar fi mult mai greu de realizat. De la începutul crizei au avut loc retrageri de 9 miliarde euro în cinci ani, iar circa o treime a avut loc într-un singur an, în 2013. De ce a încetinit creșterea economică trebuie să aibă în vedere și această caracteristică, s-a suprapus și pe un proces de ajustare fiscală destul de ambițios”, a declarat Isărescu la „The EU-SouthEast Europe Summit”.

El a arătat că, în privința finanțării s-a ajuns la „un capăt al drumului”, subsidiarele locale finanțându-se în special de pe piața internă, fiind încurajate de autoritățile de reglementare în acest sens, care presupune mai departe o orientare către creditarea în moneda locală.

„Autoritățile de supraveghere din țările de origine par în mod special interesate de o asemenea evoluție. Reorientarea spre piața internă la nivelul surselor de finanțare este însoțită în mod firesc de creșterea importanței relative a creditării în moneda națională. Nu spun adio, credit în valută!, dar oricum cred că suntem la capătul unui drum în care creditul în valută era dominant. Spun adio unei debalansări, unui dezechilibru masiv între creditarea în moneda locală și cea în valută”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul a punctat că, în România, creditul în valută a scăzut sub 60%, preconizând că va ajunge chiar la sub 50%.

„Tranziția de la creditul în valută dominant spre un echilibru între creditul în valută și cel în monedă locală sperăm să se realizeze într-o manieră ordonată, fără forțarea unei reduceri agresive a raportului credite-depozite, care ar genera o constrângere excesivă la nivelul ofertei de credite și, pe cale de consecință, la adresa creșterii economice a României”, a spus șeful băncii centrale.

Totodată, el apreciază că este puțin probabilă o revenire „spectaculoasă” a creditării pe termen scurt, atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei. El mai spune că este mai importantă calitatea decât cantitatea creditării, iar băncile ar trebui să se îndrepte în special către creditarea investițiilor productive.

„Eu sunt de părere – și am și colegi care sunt de aceeași părere – că, mai ales într-o perioadă de ajustare a bilanțului, calitatea alocării de resurse bancare este mai importantă decât cantitatea. Obișnuim să ne uităm la cantitate, cu cât crește creditul, dar mult mai importantă este calitatea acestui credit. Pentru a putea împinge economia pe o traiectorie de creștere economică autosusținută este necesar ca băncile să direcționeze resursele disponibile pentru creditare către investiții productive, evitând împovărarea debitorilor de calitate cu costuri generate de alocările eronate din trecut”, afirmă guvernatorul.

Isărescu spune că o astfel de abordare generează acele câștiguri de productivitate care sunt esențiale pentru ca productivitatea, investițiile și creditul să se alimenteze reciproc și să se înscrie „de manieră sustenabilă pe o spirală ascendentă” în care toată lumea ar avea de câștigat.